Experiente

Trecerea timpului chiar are efect

          Am asteptat cu nerabdare clipa asta in care totul este atat de limped, in care nu mai exista emotii negative si eu sunt impacata cu mine. 

        Am avut o adolescenta frumoasa dar tumultoasa. Poate la exterior nu s-a vazut furtuna  cauzata de o permanenta cautare a pacii interioare, dar eu stiu ca era acolo. 

         Privind in urma pot spune ca aveam nevoie doar de putin obiectivitate. Aveam nevoie sa ma privesc pentru cateva minute asa cum sunt nu cum as fi vrut eu sa fiu si sa imi dau seama ca ceea ce vad este exact ceea ce caut. 

         In cautarea asta a "sinelui" am avut o gramada de experiente frumoase, una mai intensa ca cealalta. Fiind o fire romantica, m-am aruncat cu ochii inchisi in cele mai dezastruoase situatii, chiar si atunci cand stiam ca nu o sa dureze prea mult. 

         Am profitat din plin de acele momente frumoase si am cautat sa le prelungesc cat se poate de mult. 

           Tin sa multumesc celor care m-au ajutat sa ma descopar, celor care mi-au predat lectii si celor care au impartasit cu mine clipe frumoase. 
            
           Stiu si simt ca etapele se deruleaza cu rapiditate si sper sa pot tine pasul constient cu tot ceea ce se intampla. :) 

Pe curand, 
Isa 

Caut ceva sa-mi schimbe starea....

Nu vreau sa scriu ceva care sa fie negativ, pentru ca nu ma caracterizeaza negativismul (cel putin asa tind sa cred), dar observ cu stupoare ca scriu numai atunci cand sunt trista. Asa ca aceste postari sunt in antiteza cu titlul blogului care la fel de bine s-ar putea numi si ,,Piece of sadness,,.

Scriu pentru a ma elibera de gandurile negative care pun stapanire pe mine, pentru a impartasi si astfel a diminua starea de neliniste care ma cuprinde.

Nu-mi place sa recitesc ce am scris si totusi o fac, dar niciodata cand ma simt bine.

Azi e o zi aiurea, ma simt vulnerabila si frustrata. Azi vreau sa ma cocolosesc in patul meu de acasa, unde ma simt in siguranta. Azi vreau sa plang ca sa ma eliberez. Azi nu mai vreau sa stau in biroul asta cu persoane pe care azi nu le plac.

Si de maine... de maine vreau sa rad mai mult, vreau sa gandesc mai mult, vreau sa citesc mai mult si sa-mi ocup timpul constructiv ca sa evit sa mai am o zi ca astazi.

Si totusi... << Nu lasa pe maine ce poti face azi>>.

Alternanta

"Pentru a nu fi asimilati trebuie sa alternam."

Mai ții minte? Trăiam alte vremuri.. tu erai asa cum îmi plăcea mie, eu eram în plina visare. Câteodată mi se face dor, mi se face dor de mine îndrăgostită de tine.

Doar cu tine simțeam liniștea, în rest se dărâmau pereții peste mine, afara nu aveam oxigen. Poate nu ți-am zis niciodată dar am trăit "oprirea timpului în loc" când te-am văzut  Frumoasa legătura am avut noi doi, și pot spune acum după mult, mult timp ca frumoasa experiența am trăit alături de tine. Inca mai caut ceea ce-am simțit cu tine și mai ales sa iubesc asa cum te-am iubit pe tine.

Dragul meu prieten, mi-e dor sa vorbim cum o făceam odată, mi-e dor sa te ascut ore în sir. Mi-e dor sa simt frica ca tu o sa știi ce gândesc numai din doua cuvinte pe care le rostesc.

Cred ca vreau sa ma îndrăgostesc din nou ( asa cum am fost de tine) și de data asta sentimentele sa fie reciproce.  Vreau sa simt și eu împărtășirea sentimentelor. Vreau sa fim doi nebuni îndrăgostiți  care nu vad și nu percep nimic în jur decât pe ei doi, asa cum eram eu cu tine.

In My Mind....

Creatia este visare. 

             Am observat ca toate visele mele din copilarie s-au materializat si pot spune in momentul de fata ca tot ce mi-am dorit s-a intamplat. 

             Numai ca satisfacerea unor nevoi, atrage dupa sine nasterea altor nevoi.. si astfel am constat ca am alte vise, alte sperante si alte planuri. 

            Traiesc si acum ceea ce am simtit si atunci ca eram copil... o strangere de inima, o emotie si in acelasi timp o teama ca ceea ce imi doresc, ceea la ce visez s-ar putea sa nu se intample. 

            Ce e ciudat insa este faptul ca niciodata nu am putut sta sa savurez bucuria unui vis implinit deoarece mereu era ceva neterminat sau ceva care nu mergea bine, care imi acapara mintea si nu ma lasa sa savurez roadele muncii mele.

            Printre visele care le am acum se afla si acela in care privesc in urma cu bucurie si ma simt mandra, multumita si impacata de ceea ce am realizat. Poate privesc prea departe, dar visul acesta ma ajuta sa lupt pentru ceea ce vreau. 

Be silent!

Astazi am fost la cersit... meseria mea de 9 ani incoace. Nu-mi face placere, dar daca trebuie... trebuie!! (si totusi nu trebuie nimic)

Mi-am luat inima in dinti in cele din urma. Am inchis ochii si-am iesit pe usa, in acelasi timp o lacrima mi-a scaldat obrazul: era iar ziua cea neagra din luna in care trebuie sa-ti cersesc mila.

In mintea mea ganduri negre isi faceau locul, inlocuind speranta, mila si bunatatea. Incercam sa ma imbarbatez, poate chiar sa ma desprind de trup si sa fac totul inconstient. Dar n-am reusit si purtata de manie si dispret ma regasesc in fata casei tale.

Pe drum m-am gandit ca poate astazi o sa ma vezi, poate astazi te trezesti si iti dai seama ca in fiecare luna, timp de cateva ore eu ma aflu acolo, in fata casei tale, dornica de-ati vorbii.

M-am asezat usor in coltul meu, si’am asteptat …

Dupa cateva minute te vad: erai la fel ca-ntotdeauna, pierdut in gandurile tale, cu privirea goala.

M-ai vazut si-ai tresarit, ceva in tine se schimbase, te vedeam speriat ca si-un copilas lasat singur. Am crezut ca in sfarsit intelegi…

M-am ridicat de jos si cu bratele larg deschise am zburat spre tine. Iubirea imi incalzise sufletul, imi luasem avantul…

Dar… ura se citea in privirea ta pe masura ce ma apropiam, iar cu palma mi-ai zdrobit lacrima ( si sufletul totodata).

De ce te-ai pleznit ?? Crezi ca asa ma faci sa plec?? Sunt o parte din tine… partea care o urasti mai mult, sunt ceea ce te face sa-ti amintesti de realitate atunci cand te afunzi in visare. Nu ma poti sterge, nici macar inlatura. Mereu voi fi acolo .. fie si pentru cateva ore pe luna. Pana nu ma accepti, nu voi pleca.

Ce este iubirea?

Iubirea dupa parea mea este cel mai nobil sentimenet din cate exista.Aici ma refer la iubirea pura care nu presupune decat dorinta de ai vedea pe ceilalti fericiti, fara a cere nimic in schimb.Iubirea bazata pe altruism nu pe dedicare.

Intalnim des expresii de genul :"uite ce am facut eu pentru tine , tu de ce nu..."-egoism si mandrie;"te iubesc, dar nu e deajuns..." POFTIM? daca ai iubi .. ar fi chiar mai mult decat deajuns! s.a. expresi care denota un atasament, nu un sentiment. Atunci cand iubesti nu te astepta la nimic in schimb, nu cere, nu te ambitona stupid.. nu este o Competie.Asa cum se intamapla deseori incercam sa ne impunem vointa proprie, sa posedam persoanele din jur, transformandu'le dupa bunul plac iar apoi sa constientizam ca nu ne mai plac.. de ce?? deoarece s'au schimbat asa cum am vrut noi.

Cum stii cand iubesti? Nu este vorba de fluturasi sau broscute in stomac, nici macar de anumite senzatii fizice pe care le ai .. ci pur si simplu te transpui in alta lume , nimic nu mai exista si persoana de langa tine te face sa simti relatiatea ca pe un vis.

Sa nu uitam insa ca nu apartinem nimanui, si nici ei nu ne apartin noua. Suntem liberi sa facem ce vrem si sa ne asumam consecintele faptelor, la fel si ei, atata timp cat suntem in concordanta asta inseamna relatie. Conflictul e generat de nepotrivire.. iubirea aplaneaza conflictul, ne face sa ne ascultam si sa ne intelegem reciproc.

Primul contact

Iata momentul sosise. Eram numai eu cu el. O teama cumplita m-a cuprins, dar trebuia sa se intample odata. Mi-am lasat capul pe spate, dar stiam o vrea si el o vreau si eu. M-a intrebat din ochi: ok? I-am raspuns "e bine". Eram bucuroasa ca l-am ales pe el si nu pe altul.

Mana lui se plimba usor spre acel loc. Imi spuse:" voi incerca sa fiu cat mai atent". Cand am vazut ce tinea in mana mi s-a taiat rasuflarea.Crispata, taceam.Ma durea dar suportam ca o femeie.M-a rugat sa o deschid mai tare, deodata am simit o durere ascutita, doar o clipa. Am tipat dar si asa era prea tarziu. Am inceput sa sangerez dar m-a cuprins un fel de fericire si m-am simtit usurata.

Teama imi trecuse si eram bucuroasa. Mi-am dat seama ca stia sa-si faca meseria: era pentru prima data cand imi scoteam o MASEA.

Tributul dragostei

Ai copilariei zori

Te-au gasit cu p*ta-n mana

Tu pe-atunci n-aveai fiori

Te jucai cu ea-n tarana.

Cand invatai alfabetul

Si scriai pe blocuri "f*t"

Nu stiai copil naiv

Cat de greu e-acest tirbut.

De stiai de-atunci, copile

Ce-ai sa faci pentr-un f*tai

Tu vedeai ca ai motive

Insuti p**a sa ti-o tai.

Copilaria se duce

Pubertatea vine-n graba.

Dulci miresme cu ea aduce

Si incepi s-o iei la l*ba.

Apoi, prima bucurie

Prima p**da-ti intra-n viata

Esti nebun de fericire

Cand iti rupi a p**i ata!

Si gonind pe-a vietii pista

Iata-te adolescent

Palid si lihnit de p**da

Traind primul sculament.

Totusi viata e frumoasa

Cand ai 20 de ani

Esti flacau si nici nu'ti pasa

P**a ta si 4 bani.

Orice gaura-ti apare

In imagini iluzorii

Pentru p**da-ai fi in stare

Sa renunti la orice glorii.

Capul p**i fara creier,

Te conduce adeseori,

Cand tu strazile cutreieri ,

De cu seara pana-n zori.

Aprig amator de fuste,

Spaima p**dei prin vecini,

N-alegi fete baletiste,

Bagi p**a si-n maracini.

Toate-ti merg bine odata,

Te trezesti amorezat,

Dintre zeci de mii de fete,

Te alegi cu un rahat.

Cu doi sani ce sparg rochita

Si fundul proeminent

Tu ai pentru-a ta fetita

Cel mai nobil sentiment.

Si-ti inchini tu floarea vietii

Pentru-aceasta libelula

Toata floarea tineretii

Suflet, inima si p**a.

Ii asterni in cale flori,

O iubesti o crezi fecioara

Si cu ea vrei sa te-nsori

Chiar rapind-o intr'o seara.

Dar cand vine ziua mare

Ca sa va legati pe veci

Ramai mut de indignare

C-ai intrat cu p**a-n beci.

Si dintr-ale ei picioare

Sari muscat ca de-o albina

Nu esti beat, nu ti se pare

Parca nu-i deloc virgina.

Si te-ntrebi asa in sine

Care-i faza? S-a descos?

Va minti!Va plange-n sine

Scene, teatru de prisos.

Nu vad sa mai aiba rost

Sa devin chiar caraghios

Las-o sa ma creada prost

Am eu timp s-o-ntorc pe dos.

Degeaba fac pe suparatul

Adevaru-i trist si dur

15 ani e maximul

Cand o iau fetele-n c*r !

Purtat de-ale vietii valuri

Iata-te si insurat

De-atunci iti faci idealuri

Prin ciclul munca-pat.

Te cuprind fiori de gheata

Iti adoarme chiar si muza

Cand pricepi ca-n lumea asta

P**da ti-a fost calauza.

Si-nadins te-nchini la soare

Pana ce la batranete

Trist privesti la p**a moarta

Si la c**ie reci si crete.

semnat.. ANONIM

Teatrul de zi cu zi...

Pe la fereastra, ca un batran cantand din flaut, trece vantul rece, tacere, ochii zilei s'au inchis, in seara asta ce'mi mai spui tu in vis, te'ascult , vorbeste'mi dar incet , incet si mult , si vorba ta sa semene a tacere.

Iar fugim , iar ne ascundem in spatele mastilor indiferente, ascunse si ele dupa cuvantul diplomatie. Pafff... si barfa? Reactie a diplomatiei putem zice ...

Stam, ne privim, ne analizam, cautam "calcaiul lui Ahile" la orice persoana si o facem in necunostiinta de cauza pentru ca ne'am obisnuit. Suntem atat de scufundati in propriul venin incat alegem sa'l impartim numai pentru a putea respira, apoi zambind... inspiram, inspiram adanc victoria rautatii noastre.( Am mai urcat o treapta, si'am calcat pe tine, razbuna'te te rog, fa'ma sa urc mai sus)

Ma cert cu tine dar in final cu mine ma cert, nu reusesc sa te'aduc pe drumul cel bun , nici macar sa te sfatuiesc. Singurul lucru de care sunt apt este sa'ti atribui frustrarile mele tie, si asa ... ma enervez pe tine pentru ca te vad, te vad a fi eu ..

Dar sa nu uitam de mastii, mastile in care ne'am pierdut de'a lungul timpului , uitand de noi. Initial ne'am ascuns de rautatea , ura, invidia, gelozia altora ca apoi , schimband masca sa ne ascundem de sentimentele noastre pregnatnte. Si noi?? Noi care suntem, noi unde suntem? ( Calatoria redescoperii, redefinirii)

Ne'invatim in cerc, cercul vicios al vietii... care pe care . Tu pe cine ai doborat?? Pe cine ai facut sa se'afunde cat mai jos(?) ca apoi sa zvacneasca spre tine lovind in stanga si dreapta , negasindu'te... resemnat... , sa fie si el macinat de propriai ura, ca si tine, dragul meu.

Nostalgice momente cand ne amintim, de copilarie, de inocenta, de fericire adevarata. Unde au disparut?? Ti le'au luat.. si tu i'ai lasat.. singurul vinovat pentru ceea ce esti .. esti tu.Nu mai arunca vina pe unu si altu.. pe parinti , pe societate.. tu ai ales sau daca ai ezitat.. au facut'o ei pentru tine. Reconsidera'ti situatia... analizeaza'ti viata, deciziile si constientizeaza.

Iar in concluzie.. cand te privesti in oglinda, observa in profunzime, nu te mira daca ceea ce vezi nu'ti place deloc ... ala esti TU.